Acasă Ţări Transparența

Transparența

Principiul transparenței se aplică pentru a se asigura că cei afectați de decizii administrative au informații complete despre rezultatele și implicațiile politicilor și despre procesul de  luare a deciziilor. Disponibilitatea informațiilor pentru public despre politicile, programele și activitățile guvernamentale permite cetățenilor și comunităților locale să obțină o înțelegere clară a acțiunilor guvernamentale, să facă alegeri informate și să participe la procesul de luare a deciziilor locale. Aceasta permite de asemenea oficialilor aleși, celor din guvern și celor din opoziție, să ia hotărâri informate, să exercite scrutine eficiente și să tragă la răspundere executivul pentru acțiunile sale. În plus, accesul la informații este esențial pentru jurnaliști și pentru reprezentanții societății civile, pentru a-și îndeplini eficient funcția de supraveghere și a trage guvernul la răspundere.

Guvernul local trebuie să pună informațiile la dispoziția publicului într-un format accesibil și într-un timp corespunzător. Aceasta le va permite cetățenilor și celor implicați să participe la procesele de luare a deciziilor dintr-o perspectivă informată și să monitorizeze și evalueze implementarea politicilor și deciziilor guvernului, pentru a-i putea trage la răspundere pe funcționarii publici pentru acțiunile lor. Transparența este realizată printr-o gamă de mecanisme, bazate pe dreptul cetățenilor la accesarea informației. Acestea includ dezvăluirea bunurilor financiare și titlurilor oficialilor publici importați și a funcționarilor publici aleși, și publicarea informațiilor în format accesibil și deschis.

Conform definiției Fundației Open Knowledge, „datele deschise sunt datele ce pot fi folosite liber, re-folosite și redistribuite de oricine – supuse, cel mult, cerinței de atribuire și de difuzare.” De aceea, conceptul de date deschise merge dincolo de disponibilitatea informației publice și se concentrează pe utilizarea sa, din care sunt generate beneficii suplimentare economice, sociale și politice.  Pentru ca aceasta să se întâmple, informația publicată trebuie să fie completă, permanentă, non-exclusivă, nediscriminatorie și neaparținută, cât și furnizată de surse primare, într-un timp corespunzător și într-un format utilizabil pe calculator (mai multe detalii aici și aici). 

Limitarea accesului la informația publică afectează în mod negativ încrederea publicului față de instituțiile publice, crește riscul potențial de corupție și restricționează oportunitățile diferiților actori de a monitoriza performanțele guvernamentale. Aceasta limitează eforturile cetățenilor și ale actorilor implicați de a participa la crearea politicilor și la conceperea recomandărilor de politici bazate pe probe pentru schimbări pozitive. Practica arată că accesul la legislația cu privire la informație, și măsuri adecvate de aplicare sunt un factor esențial pentru crearea unui mediu propice pentru accesul cetățenilor la informație.

Achizitiile publice sunt considerate una dintre zonele principale susceptibile la corupție. Acestea reprezintă aproximativ 12 procente din produsul global intern brut, iar în economiile cele mai dezvoltate cumpărarea de bunuri și servicii reprezintă o treime din totalul cheltuielilor publice. Pe scurt, achizițiile publice sunt o zonă semnificativă pentru o potențială corupție, convenții secrete și alte practici ilegale. Pentru a evita pericolele de corupție legate de achizițiile publice, mijloace și platforme electronice care operează prin soluții de date deschise sunt din ce în ce mai răspândite, acestea fiind folosite de autoritățile guvernamentale pentru a reforma procedurile de licitație. Alături de contractarea deschisă, (unde ofertele și contractele sunt făcute publice) creșterea procedurilor de achiziție publice și deplin accesibile deschide licitația către mai mulți solicitanți și reduce posibilitatea practicilor anti-competitive și a mitei.

O altă componentă importantă a principiului transparenței este deschiderea finanțării partidelor politice și a campaniilor de alegeri, întrucât este important ca electoratul să cunoască sursele finanțării și cum sunt cheltuite fondurile, pentru a lua hotărâri informate și a înțelege care interese financiare, politice sau altele sprijină anumiți candidați sau partide. Transparența donațiilor politice constituie o măsură preventivă împotriva utilizării banilor proveniți din surse ilicite ori din infracțiuni în politică și în alegeri. 

În sfârșit, pentru a asigura că resursele statului sunt folosite într-un mod economic, eficient și efectiv, trebuie asigurată independența și capacitatea instituțională a organismului responsabil cu auditul extern. Membrii publicului larg trebuie să aibă posibilitatea de a se familiariza cu raporturile și recomandările majore emise de auditor. Auditul extern este important pentru identificarea provocărilor majore din sectorul public, îmbunătățirea transparenței și performanțelor instituțiilor publice și crearea de politici bazate pe dovezi.

Contextul intern

În Republica Moldova, cetățenilor li se garantează atât accesul la informațiile publice (Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informațiile publice), cât și posibilitatea de a participa la procesul decizional (Legea nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional). Conform Raportului Freedom House din 2020, nu există deficiențe majore de reglementare legate de transparență și acces la informații. Un raport al Cancelariei de Stat (2020) privind asigurarea transparenței în procesul decizional de către autoritățile administrației publice centrale a concluzionat că aproximativ 94% din proiectele de hotărâri și legi au fost puse la dispoziția publicului pentru consultare  cu părțile interesate, înainte ca acestea să fie adoptate. Pe de altă parte, conform raportului CSO Meter Moldova  elaborat de Asociația Promo-LEX, deficiențele legate de transparență, participarea la procesele decizionale și cooperarea cu statul, în 2020, au rămas în mare parte neschimbate. Transparența proceselor decizionale la nivel local este chiar mai mică decât cea de la nivelul central.

În ceea ce privește Datele Deschise, în 2011, Republica Moldova a lansat o inițiativă națională de date deschise. În prezent, platforma data.gov.md este un pilon esențial pentru modernizarea tehnologică agendei guvernului, care are ca scop facilitarea accesului cetățenilor la datele ministerelor și instituțiilor administrației publice centrale. Astăzi, peste 1.100 de seturi de date pot fi găsite pe portal și mai multe aplicații create pe baza acestor date. În august 2021, pentru prima dată în Republica Moldova, în componența Guvernului a fost inclus un vicepremier pentru digitalizare. Este responsabil, printre altele, de inovarea sectorului public și modernizarea serviciilor publice și a proceselor administrative.

Achizițiile publice în Republica Moldova sunt reglementate în principal de Legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice. Guvernul a aprobat un set de legislație secundară menită să faciliteze punerea în aplicare a legii sus-menționate. Din martie 2018, operatorii economici pot utiliza sistemul de achiziții electronice MTender (mtender.gov.md) pentru a semna contracte online, atât publice, cât și comerciale. Organismele publice finanțate de la bugetul de stat pot utiliza MTender pentru a semna orice tip de contract public și pentru a-l înregistra la Trezoreria de Stat.

Curtea de Conturi (CC) este instituția căreia i-a fost atribuit rolul de a efectua auditul extern al gestionării fondurilor publice în temeiul Legii nr. 260 din 7 decembrie 2017. De atunci, CC și-a concentrat acțiunile de audit public extern asupra misiunilor obligatorii de audit financiar. Acest tip de audit este realizat cu scopul de a oferi o opinie cu privire la fiabilitatea și credibilitatea informațiilor financiare. Conform Raportului CC pentru anul 2020, implementarea recomandărilor de către instituțiile publice auditate indică o creștere a calității managementului financiar în cadrul multora dintre aceste entități.

Comisia Electorală Centrală (CEC) este responsabilă de supravegherea și controlul finanțării politice (atât pentru partidele politice, cât și pentru candidații la alegeri). Cu toate acestea, conform rapoartelor societăților civile privind monitorizarea partidelor politice și finanțarea campaniilor electorale, impactul actual al activității CEC în acest domeniu este unul redus. Acest lucru este cauzat în mare parte de faptul că autoritatea electorală centrală nu dispune de instrumente, resurse și mecanisme eficiente pentru a verifica pe deplin corectitudinea informațiilor din rapoartele privind finanțarea partidelor politice. Drept urmare, observatorii naționali au remarcat un nivel scăzut de transparență și exhaustivitate a rapoartelor privind finanțarea politică prezentate de partidele politice și candidații electorali.

Accesul la informații

Accesul la informații reprezintă dreptul legitim al cetățenilor de a solicita și de a primi informații de la autoritățile publice.  Acest drept este adesea pus în aplicare prin legislația privind libertatea de exprimare. Ca parte a dreptului la libera exprimare, accesul la informații reprezintă un drept uman, și oricine trebuie să aibă dreptul de a accesa informații de la organismele și agențiile publice, conform principiului maximei dezvăluiri, supus numai unui set redus de excepții, clar definite, proporționale cu interesele care le justifică (ex. motive de securitate sau confidențialitatea informațiilor). Mai mute detalii aici și aici.

 

Standarde internaționale

Accesul la informații promovează responsabilizarea, supravegherea guvernului și monitorizarea corupției. Este de asemenea esențial pentru participarea informată a publicului la luarea de decizii, constituind astfel fundamentul pentru funcționarea eficientă a democrațiilor. Accesul liber la informație permite societății civile să monitorizeze și să analizeze acțiunile autorităților locale, servește la prevenirea abuzului de putere din partea funcționarilor publici și oferă date pentru dezbateri publice informate.   

Publicarea proactivă a unei cantități maxime de informație în formele cele mai accesibile servește la reducerea nevoii cetățenilor și actorilor implicați să facă cereri individuale pentru eliberarea de informații. Pe lângă furnizarea electronică a unei cantități maxime de informații, autoritățile locale trebuie să prioritizeze desemnarea Ofițerilor de Libertate a Informației în municipalitățile lor. Astfel de ofițeri trebuie să pregătească și să publice recomandări detaliate, atât pentru cetățeni, cât și pentru autoritățile locale, și să ofere îndrumări clare privind procesul de apel, în cazul în care o cerere pentru informații nu este satisfăcută. Este de asemenea important să se analizeze cererile de informații din partea grupurilor de cetățeni și actori implicați, în special trenduri sau duplicări, astfel încât autoritățile să poată difuza ulterior aceste informații în mod proactiv.

Accesul la informație reprezintă o componentă fundamentală a unora dintre convențiile și standardele împotriva corupției menționate în alte secțiuni ale ghidului de față. De asemenea, el stă la baza mai multor documente-cheie ale Organizației Națiunilor Unite ce țin de drepturile omului. Următoarele documente fac referire în mod special la accesul la informație:

Contextul domestic

Conform raportului global Libertatea în lume (Freedom in the World) pentru anul 2021, scorul Republicii Moldova este 61/100, din care 26/40 este scorul pentru drepturi politice, iar 35/60 – scorul pentru libertăți civice. Prin aceasta Republica Moldova se clasează ca un stat ”parțial liber”.

De asemenea, conform Barometrului Opiniei Publice, un nivel mediu de acces la informații s-a atestat în iunie 2021: 66,4% dintre respondenți au spus că oamenii au acces la informații într-o măsură foarte mare sau într-o mare măsură, în timp ce 30,8% au spus că oamenii au acces redus sau nu au acces deloc la informații.

Dreptul la informație este garantat de Constituția Republicii Moldova prin articolul 34. Legea privind accesul la informație permite accesul la date publice începând cu anul 2000. Cu toate acestea, există numeroase provocări legate de solicitarea accesului la informațiile publice, inclusiv obstrucționarea de către funcționarii guvernamentali, refuzuri sau întârzieri în oferirea răspunsului la cererile de acces la informație și răspunsurile intenționat incomplete sau vagi la cererile de informație.

Una din provocările majore în implementarea sistemului accesului la informație în Republica Moldova este absența unei instituții responsabile să monitorizeze implementarea accesului garantat la informație și să se ocupe de agregarea datelor statistice privind numărul de cereri de acces la informație prezentate, acceptate sau refuzate de către organele administrației de stat. De regulă, primind un refuz de acces la informație, petiționarul nu știe cum să procedeze mai departe și nu este informat nici despre motivarea refuzului, nici despre dreptul său de apel.

Într-un raport al Freedom House din 2020 se menționează că toate principiile transparenței și ale accesului la informație au fost neglijate în promovarea proiectelor unor decizii majore care au avut un impact puternic asupra prevenirii corupției și asupra societății ca un tot întreg. În unele cazuri, sub pretenția ”protecției datelor personale,” accesul la informația de interes public a fost restricționat sistematic (depersonalizarea rezoluțiilor judiciare).

Cadrul de reglementare al Republicii Moldova are un mare potențial de abordare a corupției, asigurând transparența, responsabilitatea și guvernarea deschisă, în general. Cu toate acestea, un șir de acțiuni încă mai rămân a fi întreprinse până când legea va fi implementată cu adevărat în practică. Parlamentul Republicii Moldova depune eforturi pentru îmbunătățirea accesului la informații: “acum, autoritățile publice înțeleg mai bine decât oricând cât de important este garantarea accesului la informații, mai ales că deschiderea către societate înseamnă a avea avantaje de credibilitate, eficiență și responsabilitate”.

În perioada 2019-2020, Republica Moldova a implementat al patrulea Plan național de acțiuni privind guvernarea deschisă, bazat pe principiile accesului la informații, date deschise și transparență. La sfârșitul anului 2020, 45% din acțiunile incluse în planul de acțiuni au fost implementate, 49% erau în proces de implementare iar 6% - nu erau implementate. Cu toate acestea, în Raportul privind rezultatele tranzitorii IRM se menționează că, în ansamblu, angajamentul privind „Accesul la informații și utilizarea datelor deschise” nu a modificat semnificativ datele deschise și accesul la informațiile din Republica Moldova în comparație cu ciclul anterior al planului de acțiuni.

Legislație

Legea privind accesul la informație (adoptată în 2000) limitează accesul publicului la informații care sunt considerate secret de stat, informațiile confidențiale din domeniul afacerilor, prezentate instituțiilor publice cu titlu de confidențialitate, și informațiile cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei.

Legea reglementează raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație. 

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sunt:

a) autoritățile publice centrale și locale;

b) instituțiile publice centrale și locale – organizațiile fondate de către stat, reprezentate de autoritățile publice care sunt finanțate din bugetul de stat,  responsabile de activități  administrative, cele din sfera social-cultură sau altele care au atribuții cu caracter necomercial.

c) persoanele fizice și juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Pe lângă Legea privind accesul la informație, mai există o serie de acte legislative relevante:

 

Articolul 21 al Legii integrității, Asigurarea accesului la informații de interes public, stipulează că asigurarea accesului la informații de interes public ar trebui desfășurată într-un mod mai eficient, prin încurajarea participării active a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și prin garantarea accesului la informațiile de interes public privind activitatea instituțiilor publice.

Avocatul Poporului (Ombudsperson) din Republica Moldova are autoritatea de a supraveghea implementarea legii; cu toate acestea, biroul său nu are capacitatea și resursele necesare pentru exercitarea controlului. Articolul 5 din Legea privind accesul la informație prevede că atât autoritățile centrale, cât și cele ale administrației publice locale sunt subiecții prezentei legi.

Accesul cetățenilor la informațiile publice nu este asigurat pe deplin, deoarece legea nu clarifică pe deplin obligațiile administrației publice de a le pune la dispoziție în mod proactiv, iar implementarea legii nu este monitorizată.

Legea cu privire la biblioteci a fost adoptată la 20 iulie 2017, după mai mult de un an de deliberări și consultări. Această nouă legislație consacră rolul bibliotecilor publice ca furnizori de acces public liber și incluziv la informații și servicii comunitare relevante la nivel local. Articolul 17 descrie rolurile și responsabilitățile autorităților administrației publice locale în temeiul prezentei legi.

Directive

Un ghid practic pentru accesul la informațiile de interes public a fost elaborat de Juriștii pentru Drepturile Omului și Fondul pentru Democrație al Națiunilor Unite. Acesta oferă îndrumări pas cu pas în procesul de depunere a unei cereri de acces la informație, luând în considerare inovațiile legislative relevante, precum abrogarea Legii cu privire la petiționare și a Legii contenciosului administrativ și intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Pentru jurnaliști există un ghid privind accesul legal la informațiile guvernamentale, realizat de Access Info Europe și Rețeaua de reportaj din Europa de Est. Acesta reprezintă o îndrumare detaliată privind accesul la informații, securitatea datelor și modul de depunere a unei solicitări de informații publice.

Ghidul pentru funcționarii publici și jurnaliști a fost elaborat în 2015 de către Centrul pentru Jurnalism Independent din Moldova și Apărătorii Drepturilor Civile. Această publicație demonstrează modul în care ar trebui implementată Legea cu privire la accesul la informații, cu sfaturi specifice pentru funcționarii publici și jurnaliști.

Autoritățile publice locale îndeplinesc un rol important în implementarea "dreptului de a cunoaște" la nivel local. Liniile de telefon speciale, o pagină web ușor de folosit pentru comunitate, un purtător de cuvânt, sondajele, campaniile de informare și panourile informative sunt doar câteva exemple. Autoritățile locale  ar  trebui să ia în considerare următoarele aspecte atunci când elaborează o pagină web pentru a facilita accesul la informații:

  • Publicarea deciziilor consiliului local pe pagina web a autorității publice locale;
  • Digitalizarea a cât mai multe date deschise la nivel local, făcându-le disponibile pe pagina web (în conformitate cu principiile datelor deschise);
  • Asigurarea că orice conținut publicat pe pagina web este aplicabil sau relevant pentru membrii comunității;
  • Oferirea posibilității ca cetățenii să poată înainta o cerere sau contacta pe cineva pentru mai multe informații;
  • Actualizarea informațiilor;
  • Furnizarea de linkuri/referințe către informații disponibile în altă parte, pe alte site-uri web guvernamentale sau neguvernamentale (de exemplu, trimiteri la platforme naționale privind serviciile electronice, legislația națională, oportunități de studii etc.);
  • Includerea unei rubrici pentru comentarii din partea cetățenilor și oferirea de reacții/răspunsuri la aceste comentarii ("feedback la feedback").
Bune practici

Instrumentele cele mai frecvent utilizate de autoritățile publice locale pentru asigurarea transparenței și a accesului la informație sunt panourile informaționale și site-urile web. În ultimii ani se observă o sporire a utilizării rețelelor sociale, care permit autorităților locale să afișeze informații recente și relevante despre activitatea lor.

Într-un raport al IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) „Viitorul” privind transparența Administrației Publice Locale (2019) s-a constatat că toate 32 autoritățile publice locale monitorizate posedă pagini web, prin intermediul cărora se realizează accesul la informații. Un exemplu de bune practici în accesarea proiectelor de decizii ale consiliului local îl avem în orașele Soroca, Ceadâr-Lunga și Strășeni, care au pe pagina web mai multe motoare de căutare a documentelor elaborate, examinate și adoptate de către autoritățile publice locale, inclusiv un motor de căutare a proiectelor de decizii.

Conform Raportului Promo-LEX privind monitorizarea transparenței activității autorităților publice locale de nivelul doi și a UTA Găgăuzia (2021), pagina web a rămas cea mai utilizată sursă de comunicare atât pentru autoritățile publice locale, cât și pentru părțile interesate - la 95,58%, urmată pe rețelele sociale - 78,37%, e-mail - 58,66%; panoul de informații - 58,36% și ziarele - 45,58%. Comparativ cu primul semestru al anului 2019, Promo-LEX a constatat o utilizare sporită a rețelelor sociale de către ambele părți și o utilizare mai redusă a e-mailului, a panoului de informații și a ziarelor.

Datele deschise

Datele deschise reprezintă publicarea datelor și informațiilor într-un format care poate fi folosit, modificat și distribuit în mod liber. OCDE declară că datele deschise reprezintă „un set de politici care promovează transparența, răspunderea și crearea de valoare prin punerea datelor de guvernare la dispoziția tuturor”. Prin eliberarea accesului la datele generate de activitatea instituțiilor publice, Guvernul devine mai transparent și mai răspunzător față de cetățeni. De asemenea, acest lucru susține dezvoltarea afacerilor și a serviciilor centrate pe cetățeni și oferă date importante pentru cercetare și inovare din partea organismelor publice, sectorului privat și altor actori civici interesați.

Standarde internaționale

Promovarea datelor deschise prin portaluri cu stop unic poate mări și mai mult domeniul de aplicare a seturilor de date în privința căutării și analizei. Rezultatele pot îmbunătăți eficiența și furnizarea serviciilor și pot reduce corupția. Sensibilizarea părților interesate, mass-mediei, oamenilor de afaceri și publicului larg poate duce la o colaborare efectivă între diferitele grupuri implicate și la îmbunătățiri ale soluțiilor pentru transport, facilități recreative, zone de parcare, servicii de sănătate și multe altele. 

Este important să se adopte în mod consistent standarde pentru date deschise valabile pentru toate datele deschise, pentru asigurarea unei maxime inter-operabilități și abilități de căutare a informațiilor. Autoritățile locale trebuie de asemenea să asigure un personal calificat pentru publicarea informațiilor deschise ale municipalității și să instruiască angajați specializați în standarde de date deschise.

Datele deschise reprezintă un fenomen relativ nou, fără standarde impuse oficial. Cu toate acestea, există o serie de orientări utile:

 

Contextul domestic

Republica Moldova s-a angajat într-o inițiativă națională privind datele deschise în 2011, ca parte a agendei sale de e-Transformare a guvernării. Inițiativa a fost susținută la cel mai înalt nivel, cu două directive ale prim-ministrului și noi dispoziții legale care consolidează angajamentul țării de a asigura deschiderea datelor guvernamentale în mod implicit (open data by default). Coordonată de Agenția de Guvernare Electronica, e-Gov,  inițiativa a stimulat publicarea a 782 de seturi de date de către 39 de instituții ale autorităților publice centrale.

Astăzi există peste 1000 de seturi de date pe portal și mai multe aplicații pe baza acestor date. Un factor critic care a contribuit la succesul inițiativei a fost sprijinul politic al prim-ministrului și al Cancelariei de Stat. Alte elemente esențiale sunt cadrul legal solid și dezvoltarea portalului guvernamental de date deschise (date.gov.md).

Republica Moldova a participat la două ediții ale Barometrului Datelor Deschise (2015 și 2016), având unul din cele mai înalte niveluri dintre țările Parteneriatului Estic.

Începând cu anul 2020 Republica Moldova este inclusă în evaluarea Open Data Maturity, care reprezintă un studiu asupra ”maturității” sistemului de datele deschise în statele UE, AELS și cele ale Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova. Conform evaluării Open Data Maturity din 2020, Republica Moldova a obținut 58% la nivelul de maturitate. 

 

Legislație

Republica Moldova a reușit să dezvolte un cadru legal și politic solid pentru a pune bazele inițiativei sale privind datele deschise. Principiile datelor deschise au fost incluse în agenda de e-Transformare a guvernării (Programul strategic pentru modernizarea tehnologică a guvernării, e-Transformare), aprobat în septembrie 2011.

Adoptarea legii privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, a avut ca scop consolidarea agendei de date deschise în Guvern. Pentru a pune în aplicare această lege, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a elaborat norme metodologice de implementare.. Acestea stabilesc termenii și condițiile pentru accesarea și refolosirea ISP. S-a elaborat și o licență de date deschisă pentru datele publice ale Republicii Moldova.

În plus, Republica Moldova a aprobat o politică națională privind datele deschise, care urmărește să obțină în mod implicit date deschise în administrația publică. Politica privind datele deschise clarifică procesul de publicare a datelor, oferă formate care pot fi citite automat și definește standarde privind colectarea, arhivarea și publicarea datelor. Fiecare minister și agenție guvernamentală trebuie să elaboreze un plan de acțiuni privind deschiderea datelor, pentru a sprijini și extinde punerea în aplicare a inițiativei de date deschise în Guvern.

Directive

O metodologie de publicare a datelor publice guvernamentale a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 701 din 25 august 2014. Metodologia oferă instrucțiuni clare pentru publicarea datelor deschise și este obligatorie pentru autoritățile administrației publice centrale. Totodată, aceasta stabilește o serie de cerințe clare pentru portalul deschis de date, natura datelor care vor fi publicate pe portal, cine are acces la publicarea datelor, drepturile și responsabilitățile persoanelor implicate în eliberarea datelor. În metodologie se specifică, de asemenea, formatul și frecvența publicării datelor.

Ghidurile au fost elaborate în 2014 de Centrul de Guvernare Electronică al Republicii Moldova, în baza principiilor Cartei datelor deschise a G8.

Bune practici

Pe portalul național al datelor deschise (www.date.gov.md) sunt accesibile la moment peste 1000 de seturi de date, precum și mai multe aplicații utile, care pot fi utilizate atât de sectorul public și APL, cât și de cetățenii de rând. Municipiul Chișinău a lansat o aplicație on-line în baza datelor deschise pentru a permite monitorizarea în timp real a autospecialelor în raza capitalei. Astfel, cetățenii pot urmări unde se utilizează anumite echipamente și pentru ce fel de lucrări. Fiecare vehicul are sistem GPS, care transmite pe server informația relevantă (www.gps.navisat.md).

Achizițiile publice

Achizițiile publice se referă la procesul prin care autoritățile publice, inclusiv cele locale, achiziționează muncă, bunuri sau servicii. Acestea reprezintă un element esențial al serviciilor publice pentru autoritățile locale și regionale; un proces eficient de achiziții este crucial pentru o guvernanță reușită.

Standarde internaționale

De vreme ce achizițiile publice vizează o proporție mare a cheltuielilor publice și a transferului resurselor publice către sectorul privat sau organizațiile non-profit, ele sunt deosebit de vulnerabile față de corupție. Autoritățile publice trebuie să utilizeze noi tehnologii pentru sporirea transparenței sporirea transparenței achizițiilor publice și pentru încurajarea unor noi actori economici să intre în procese de licitație cu încrederea că întâmpină o competiție liberă și corectă. Prin afișarea tuturor ofertelor pe o platformă online comună se va minimaliza existența ofertelor nepublicate și a alegerii directe. Folosirea contractărilor deschise și a soluțiilor de licitație deschisă permite de asemenea o mai mare analiză a procesului, reducând mai mult raza de practici corupte. Sistemele de contractări deschise includ un efect preventiv, deoarece oficialii se vor abține să manipuleze procesul contractual dacă vor ști că o dezvăluire completă a procesului de licitație și contractare este posibilă.   

Autoritățile locale trebuie să se asigure că există un sistem detaliat de monitorizare a conformității cu legislația privind achizițiile publice și că există un mecanism de răspuns pentru revizuirea apelurilor și reclamațiilor, inclusiv răspunsuri prompte și complete. Autoritățile trebuie de asemenea să monitorizeze implementarea contractelor, în special a extinderilor temporale și a creșterii costurilor, pentru a asigura că beneficiile privind valoarea financiară și calitatea livrării nu vor fi compromise pe parcursul implementării contractului.

Următoarele convenții și standarde internaționale se referă la achizițiile publice:

 

Contextul domestic

Potrivit unui raport al Comitetului European al Regiunilor, printre principalele probleme legate de achizițiile publice în Republica Moldova, semnalate de experți, se numără: lipsa de transparență (77%), nepotismul (65%) și personalul nepregătit (54%).

Alte servicii publice afectate de corupție în procesul de achiziții sunt centrele medicale și educaționale, care cad sub jurisdicția administrației publice locale  (în urma descentralizării). Cercetările relevante au constatat că practica cea mai răspândită este de a organiza și aranja achizițiile publice în baza unor scheme dubioase legate de executarea contractelor. Majoritatea fraudelor din sectorul achizițiilor publice conțin elementul de corupție și conflict de interese. Conflictul de interese se manifestă atunci când reprezentanții autorităților implicate în procesul de achiziții își folosesc statutul și poziția pentru a conferi contracte unor companii în care au interes financiar sau managerial. De exemplu, s-au identificat cazuri când contractele s-au conferit companiilor fondatorii cărora erau rude ale factorilor de decizii.

Legislație

Ministerul Finanțelor a lucrat pe parcursul anului trecut la elaborarea și implementarea unor politici de achiziții publice care ar asigura un cadru legal funcțional, eficient și transparent al achizițiilor publice, inclusiv concordanța cu directivele UE și standardele internaționale.

În Republica Moldova achizițiile publice sunt preponderent reglementate de Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, care a intrat în vigoare pe 01.05.2016. Legea se bazează pe directivele UE 2004/18/CE, 89/665/CCE și, parțial, 2014/24/UE. Ulterior, guvernul a adoptat un pachet legislativ secundar pentru aplicarea legii nr.131.

Ministerul Finanțelor a elaborat Strategia de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii 2016-2020 și Planul de acțiuni privind implementarea acesteia, care au fost aprobate de Hotărârea Guvernului nr. 1332 din 14.12.2016, pentru a implementa prevederile Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova și ale Acordului privind achizițiile publice în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), la care Moldova a aderat pe 14.07.2016.

Modificările la Legea 131 au fost adoptate de Parlament în septembrie 2016. Se preconiza înființarea de către Parlament a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, însă aceasta nu s-a întâmplat decât în septembrie 2017. Noua agenție a fost înființată cu scopul de a elimina conflictul de competențe din activitatea Agenției Achiziții Publice. În 2020, numărul de contestații depuse de operatorii economici a crescut cu 25% (cu 256 de contestații mai mult) comparativ cu 2019. În general, de la înființarea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (septembrie 2017) și până la 31 decembrie 2020, au fost înregistrate și exminate 3234 contestații, conform Raportului annual de performanță 2020 al Agenției.

Agenția Achiziții Publice este un organ specializat în subordinea Ministerului Finanțelor, care asigură implementarea politicii de achiziții publice. În noiembrie 2016 a fost semnat un memorandum între Ministerul Finanțelor, Agenția Achiziții Publice, Centrul de Guvernare Electronică, mai multe asociații de afaceri, organizații ale societății civice și companii din domeniul TIC privind pilotarea noului sistem hibrid multiplatformă e-Achiziții (https://e-achizitii.md), pentru achiziții de valoare mică.

După intrarea în vigoare a Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 30 din 10 februarie 2017, Cu privire la pilotarea sistemului de achiziții publice electronice pentru contractele de valoare mică, Ministerul Finanțelor și toate autoritățile administrative din subordine utilizează la realizarea achizițiilor publice de valoare mică, în regim-pilot, Sistemul de achiziții publice electronice.

La 27 iulie 2018, Legea nr. 131 privind achizițiile publice a fost modificată și au fost introduse procedurile de licitație electronică ca standard pentru toate entitățile din sectorul public din Republica Moldova.

Directive

În aprilie 2017 a fost lansat, în regim de pilotare un sistem de e-Achiziții, MTender (mtender.gov.md), un parteneriat între Ministerul Finanțelor și patru platforme comerciale electronice, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Începând cu luna martie 2018, operatorii economici înregistrați în Republica Moldova pot utiliza MTender pentru semnarea on-line a oricărui contract, public sau din sectorul privat. Instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat pot utiliza MTender pentru semnarea și înregistrarea la Trezoreria Regională a Ministerului Finanțelor a oricărui contract public.

Pe 27 iulie 2018 Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 a fost modificată pentru a introduce licitația desfășurată electronic ca standard pentru toate entitățile din sectorul public din Republica Moldova. Începând cu 15 octombrie 2018, noi tipuri de licitații desfășurate electronic devin disponibile pe MTender, pentru a se preta diferitelor tipuri de contracte și a-i deservi pe cumpărătorii publici și comerciali, inclusiv întreprinderile de stat.

Astfel, inclusiv autoritățile publice locale, conform prevederilor legale, sunt obligate să desfășoare procedurile de achiziții în sistemul electronic de achiziții publice MTender, cu excepția procurărilor de valoare mică pentru care licitația electronică este opțională. Potrivit IDIS „Viitorul”, pentru a aduce mai multă transparență în felul în care autoritățile publice cumpără bunuri și servicii pe banii bugetului, este necesar ca achizițiile de valoare mică să fie la fel incluse în sistemul electronic de achiziții publice.

MTender folosește toate soluțiile guvernării electronice, care au fost elaborate la Agenția de Guvernare Electronică (egov.md), eGov cu sprijinul Băncii Mondiale: MCloud, MConnect, MPass, MSign, Mpay, eFactura. La momentul de față delegația UE în Republica Moldova susține Ministerul Finanțelor în dezvoltarea ulterioară a MTender în anii următori.

Bune practici

MTender (https://mtender.gov.md) este un inedit sistem electronic on-line de achiziții electronice cu multiple platforme cu utilizarea Open Source, a datelor de tip deschis (Open Data) și a standardului Open Contracting Data. Misiunea sa este prestarea prin cooperare a serviciului de achiziții electronice în baza unor asemenea valori ale guvernării deschise ca transparența, responsabilitatea și interacțiunea cu părțile interesate din piață. MTender propune o schemă cu datele deschise, care descrie modul de publicare a documentelor și a datelor la fiecare stadiu al procesului de pregătire a contractului sub formă de date flexibile, complete și reutilizabile, care pot fi prelucrate de calculator.

Sistemul MTender își dorește să asigure deservirea electronică a întregului proces de achiziții publice, de la planificarea achiziției până la plata pentru contractele de achiziții publice. Sistemul se orientează spre instrumentele necesare pentru modurile speciale de conferire a contractelor publice, precum licitația electronică, cataloagele electronice și acordurile-cadru. MTender este constituit dintr-un portal web, o Unitate Centrală de Date cu date de tip deschis (Open Data) și o rețea cu mai multe platforme din sectorul privat, acreditate pentru a sprijini licitațiile desfășurate electronic pentru clienții din sectorul public și sectorul privat din Republica Moldova.

Sistemul MTender reprezintă versiunea 2.0 a sistemului informațional automatizat Registrul de Stat al Achizițiilor Publice, fiind un sistem informațional compatibil cu Cloud computing, ce urmează a fi găzduit pe MCloud. MTender este o soluție de guvernare electronică de cel mai nou model, modernă, integrată și interoperabilă, care utilizează cele mai noi tehnologii pentru a deservi achizițiile publice electronice de la A la Z: de la planificarea cheltuielilor publice până la achitarea contractelor.

Potrivit datelor statistice ale platformei MTender pentru nouă luni ale anului 2021 (la 11.10.2021), primăria municipiului Chișinău este entitatea publică cu cel mai mare număr de proceduri și cu valoarea financiară cea mai mare a achizițiilor realizate electronic.

Auditul extern

Auditul extern reprezintă verificarea periodică și independentă a documentelor contabile și a informațiilor financiare pentru a garanta că banii publici sunt folosiți în mod corespunzător și eficient. Auditul extern se desfășoară în acord cu reglementările și legile corespunzătoare, pentru a-i ajuta pe cei din afara guvernului să îl tragă pe acesta la răspundere. Pe lângă auditul situațiilor financiare ale instituțiilor bugetare locale, auditul extern se poate extinde dincolo de aspectul financiar, până la evaluarea performanței guvernării raportate la propriile obiective sau la prestarea de programe și servicii.

 

Standarde internaționale
Contextul domestic

Acordul de asociere UE-Moldova include angajamente (articolul 22) legate de reforma administrației publice. Printre domeniile-cheie pentru cooperarea în domeniul finanțelor publice se numără: politica bugetară, controlul intern, inspecția financiară și auditul extern, care reglementează sistemele bugetare și contabile, controlul intern, inspecția financiară și auditul extern, lupta împotriva corupției și a fraudei.

În plus, articolul 49 (e) din același acord pune în practică standarde de audit extern stabilite la nivel internațional de către Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI).

Legislație

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) este o instituție supremă de audit public extern, care acționează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Curtea de Conturi nr. 260 din 7 decembrie 2017. Aceasta exercită controlul asupra formării, administrării și utilizării resurselor financiare publice și a managementului patrimoniului public prin efectuarea auditului extern în sectorul public, asigurând respectarea standardelor internaționale privind cele mai bune practici în domeniul auditului public extern din partea țării. Legea garantează independența CCRM.

Strategia Reformei Administrației Publice (RAP) pentru 2016-2020 definește viziunea Guvernului, inclusiv obiectivele "dezvoltării unor instituții eficiente, responsabile și transparente la toate nivelurile" (obiectivul de dezvoltare durabilă SDG 16.6) și "să asigure luarea deciziilor în mod receptiv, incluziv, participativ și reprezentativ la toate nivelurile" (obiectivul SDG 16.7). Auditurile externe și interne sunt prevăzute în strategia RAP.

Legea privind administrația publică locală prin art. 87 prevede, de asemenea, că modul de organizare a managementului financiar și a controlului în autoritatea administrației publice locale este supus auditului intern și auditului extern.

Directive

Curtea de Conturi este desemnată ca instituție responsabilă pentru auditul extern al gestionării fondurilor publice în articolul 13 din Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar. CCRM a efectuat cu succes o serie de audituri în ultimii ani.

Potrivit Raportului Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și patrimoniului public în anul 2020, în cazul autorităților publice locale se constată un grad mai redus de conformare la recomandările de audit ale Curții. Astfel, dacă la nivel de autorități centrale acesta este unul relativ satisfăcător, fiind de circa 60%, atunci la nivel de administrație publică locală conformarea la recomandările de audit este mult mai scăzută (20%), uneori nefiind raportate acțiuni în acest sens.

Există mai multe ghiduri elaborate de Curtea de Conturi:

  • Ghidul cu privire la auditul veniturilor de stat;
  • Ghidul privind principalii indicatori stabiliți pentru evaluarea activității de audit, inclusiv în procesul de monitorizare a executării cerințelor și implementării recomandărilor Curții de Conturi;
  • Ghidul cu privire la procesul de planificare strategică a auditelor performanței;
  • Ghidul privind cadrul calității.
Bune practici

Proiectul Twinning al UE Controlul financiar public intern (CFPI) s-a încheiat în 2019. Proiectul a susținut Ministerul Finanțelor în procesul de reformare a managementului finanțelor publice prin consolidarea capacității de control și audit intern în concordanță cu bunele practici ale UE.

În urma proiectului au fost adoptate modificări la Legea privind controlul public financiar intern; s-a elaborat o serie de reglementări secundare, precum și ghiduri și metodologii legate de acest sector; 15 moderatori din sfera auditului intern au primit pregătire, iar nivelul de expertiză al auditorilor interni din sectorul public, al managerilor și coordonatorilor de control managerial intern a crescut.

Asemenea rezultate au fost obținute datorită educației continue a angajaților, schimbului de experiență cu experții din statele UE, implementării sondajelor și a altor forme de evaluare. Rezultatele finale ale proiectului și beneficiile acestuia pentru cetățenii Republicii Moldova vor deveni mai vizibile odată cu implementarea noului cadru normativ și aplicarea noilor metodologii, ceea ce facilitează atât dezvoltarea sistemelor de control managerial intern, cât și sporirea calității activității de audit intern.

Proiectul urmează a fi perceput ca o bibliotecă, o colecție de resurse în care experții au adunat instrumente, metodologii și recomandări ce pot fi utilizate și transpuse oricând în practică.

Finanțarea partidelor politice

Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este o componentă necesară a procesului democratic. Aceasta permite expresia sprijinului politic și competiției în alegeri. Principiile care guvernează finanțarea partidelor politice trebuie să includă corectitudine în distribuirea fondurilor de stat, reguli stricte privind transparența, limite pentru mărimea donațiilor private, plafoane privind cheltuielile campaniei, deplină transparență a fondurilor și cheltuielilor, comisii electorale independente, audit independent al finanțelor campaniei și impunerea consistentă de sancțiuni proporționale pentru candidații și partidele politice care încalcă regulile (precum amenzi sau o reducere a contribuțiilor statului în campaniile de alegeri ulterioare).

 

Standarde internaționale

Reguli clare și rapoarte transparente privind finanțarea și cheltuielile campaniei politice sunt esențiale pentru a susține încrederea în candidații politici, partidele politice și instituțiile guvernamentale. Un dezechilibru în finanțarea partidelor politice poate duce la un avantaj incorect, oferind influență nemeritată unor interese înguste puternice, ducând la pericolul ca politicile să fie „capturate” de interese private mărunte, care să își atingă scopul în detrimentul interesului public.

Mecanismele și regulile privind limitele  finanțării politice a partidelor și a finanțării campaniilor politice de către stat trebuie concepute într-un mod care să ofere condiții de concurență echitabile pentru diferiții candidați politici și partide care concurează în alegeri și care să servească la păstrarea independenței forțelor politice față de suporterii financiari.

Următoarele convenții și standarde internaționale se referă la finanțarea partidelor politice:

 

Contextul domestic

Reglementările actuale aferente procesului de finanțare a partidelor politice au fost adoptate pe baza standardelor internaționale în domeniu. Dat fiind însă faptul că unele standarde internaționale au fost recent revizuite sau publicate într-o nouă versiune, actele normative naționale ar trebui și ele revizuite în consecință.

Comisia Electorală Centrală este responsabilă de supravegherea și controlul finanțării partidelor politice. Cu toate acestea, conform rapoartelor societății civile privind monitorizarea partidelor politice și finanțarea campaniilor electorale, capacitatea Comisiei Electorale Centrale în acest sens este încă destul de redusă (rapoartele aici și aici). În prezent, autoritatea electorală nu dispune de instrumente și mecanisme eficiente pentru a verifica pe deplin corectitudinea informațiilor din rapoartele privind finanțarea partidelor politice. Cu unele excepții (verificarea donatorilor și a veniturilor lor), autoritatea electorală nu dispune de instrumente și mecanisme eficiente pentru a verifica pe deplin corectitudinea informațiilor din rapoartele de finanțare ale partidelor politice ce țin de activitățile lor de promovare politică.

La 28 mai 2021, președintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta subiectul riscului corupției în procesul de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale. În urma acestei întrevederi, s-a decis că președinția Republicii Moldova va înființa un grup de lucru pentru a formula în continuare recomandări pentru modificarea cadrului legal privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și a legislației penale, înăsprind astfel sancțiunile pentru finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale.

Observarea de către Promo-LEX a campaniilor electorale și monitorizarea finanțării politice în Republica Moldova a determinat formularea următoarelor concluzii:

  • Activitatea și finanțarea partidelor politice se bazează mai degrabă pe subvenții de la bugetul de stat decât pe alte surse de venit.

În 2020, veniturile raportate de partidele politice au constituit 62% din subvențiile alocate de la bugetul de stat și doar 33% din cotizațiile de membru și donații (5% - proveneau din alte surse). Aceasta indică o scădere a implicării cetățenilor în activități politice, inclusiv prin donații făcute partidelor politice.

Deși cadrul legal impune transmiterea rapoartelor semestriale și anuale către Comisia Electorală Centrală și publicarea lor (în cazul alegerilor - rapoarte săptămânale), cu protecția datelor cu caracter personal, accesul publicului la datele din rapoartele financiare ale partidelor politice este limitat. Astfel, părțile interesate nu au acces la datele despre donatori, cum ar fi locul de muncă/ocupația, locul de reședință, ceea ce face dificil procesul de a stabili dacă anumiți donatori, în special cei care lucrează în administrația publică, au avut într-adevăr resursele necesare pentru a face donațiile respective (de obicei, salariile funcționarilor publici sunt mici și deseori donațiile lor sunt suspectate de neconformitate cu cerințele legale). În plus, rapoartele transmise, care sunt accesibile publicului, nu îndeplinesc criteriile de date deschise - formatul utilizat pentru publicarea lor nu permite o analiză liberă a informațiilor.

  • Transparență redusă și discrepanță mare între cheltuielile observate/monitorizate ale partidelor politice și cheltuielile oficiale raportate Comisiei Electorale Centrale.

Partidele politice nu raportează toate cheltuielile efectuate pentru activitățile politice desfășurate în perioadele inter-electorale și electorale. Pe baza rapoartelor de monitorizare Promo-LEX privind finanțele partidelor politice elaborate în perioada 2017-2021 (2016, 2017, 2018, 2019, 2020), s-a constatat o diferență constantă semnificativă între cheltuielile declarate oficial ale partidelor și cheltuielile observate de monitori.

Legislație

Finanțarea partidelor politice din Republica Moldova este reglementată pe baza următoarelor acte normative:

Potrivit cadrului legal, partidele politice sunt finanțate atât din surse private (cotizații de membru, donații financiare și materiale și alte venituri obținute legal), cât și de la bugetul de stat (subvenții). Donațiile în sprijinul partidelor politice pot fi făcute atât de persoane juridice (înregistrate legal în Republica Moldova), cât și de persoane fizice - cetățeni ai Republicii Moldova (cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova sau în străinătate). Autorităților și instituțiilor publice (inclusiv de nivel local), organizațiilor publice, întreprinderilor, altor persoane juridice finanțate de la bugetul public sau care au capital de stat, precum și companiilor internaționale sau companiilor înființate atât de reprezentanți naționali cât și internaționali, nu li se permite finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a activității partidelor politice, grupurilor de inițiativă, campaniilor electorale sau concurenților electorali. În plus, nici persoanelor juridice, care au fost contractate pentru achiziții publice, nu li se permite să facă donații partidelor politice.

Conform articolului 41 din Codul electoral, Pentru finanțarea activității partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale pot fi utilizate doar resursele financiare provenite din activitatea de salariat, de întreprinzător, științifică sau din cea de creație. Cadrul legal însă nu reglementează modul de investigare, analiză și soluționare a cazurilor în care cetățenii fac donații care nu respectă articolul 41 (atunci când sursa finanțelor nu poate fi dovedită).

De exemplu, în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 și al alegerilor parlamentare din 2021, cel puțin 800 de donatori înregistrați care au donat peste 4 milioane MDL în total, nu au declarat niciun venit sau au declarat un venit mult mai mic decât suma reală donată. Din cauza lacunelor la nivel de cadru legal, Comisia Electorală Centrală nu a fost în măsură să întreprindă acțiuni pentru a investiga și evalua aceste donații.

Conform articolului 43 din Codul electoral, toate serviciile și acțiunile prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor și în perioada campaniei electorale în favoarea candidatului sau concurentului electoral se evaluează și se indică obligatoriu în raportul financiar. Cu toate acestea, partidele politice și concurenții electorali nu raportează serviciile oferite gratuit de voluntari. De exemplu, în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 și al alegerilor parlamentare din 2021, o sumă de aproximativ 7 milioane MDL nu a fost raportată de către concurenții electorali pentru activitățile desfășurate de voluntari, conform la rapoartelor de observare Promo-LEX din 2020 și 2021. Cu toate acestea, instituțiile responsabile nu au aplicat sancțiuni pe baza acestor constatări.

Directive

Începând cu ianuarie 2020, rapoartele financiare ale partidelor politice trebuie transmise Comisiei Electorale Centrale printr-un sistem informațional special dezvoltat de autoritatea electorală în baza Subsistemului informatic „Control financiar”, care face parte din Sistemul Informațional Automatizat de Stat ”Alegeri” (SIASA). Părțile interesate ar trebui să utilizeze același sistem informațional pentru a monitoriza, analiza și evalua rapoartele financiare ale partidelor politice.

Totuși, până în septembrie 2021, Comisia Electorală Centrală nu a adoptat nicio instrucțiune pentru utilizarea Subsistemului informatic „Control financiar”.

Periodic însă, Comisia Electorală Centrală (CEC) și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) organizează cursuri pentru trezorierii partidelor politice privind elaborarea și transmiterea rapoartelor de gestionare financiară. În plus, la solicitare, CEC și CICDE pot organiza cursuri și pentru alte părți interesate.

Toate rapoartele financiare transmise sunt disponibile pe pagina oficială a CEC. Rapoartele financiare ale partidelor politice pot fi găsite prin intermediul subsistemului informațional „Control financiar” sau în format *.pdf (în funcție de formatul pe care l-au folosit partidele politice pentru a transmite aceste rapoarte CEC). Pe de altă parte, rapoartele financiare furnizate în perioada electorală nu pot fi încă accesate prin intermediul sistemului informațional „Control financiar”. Ele pot fi găsite numai în secțiunea specifică dedicată unui anumit tip de scrutin. Din păcate, rapoartele publicate nu îndeplinesc criteriile de date deschise - formatul în care sunt publicate nu permite o analiză liberă a informațiilor reflectate în rapoarte.

Pentru a verifica informațiile din rapoartele partidelor politice, pot fi consultate următoarele date publice: datele oficiale ale Agenției de Achiziții Publice cu privire la contractele de achiziție publică și datele oficiale privind persoanele juridice înregistrate în Republica Moldova.

Bune practici

Subsistemul informatic „Control Financiar” este un instrument electronic menit să faciliteze activitatea de elaborare și transmitere a rapoartelor de gestiune financiară de către trezorierii partidelor politice. Deși în prezent rapoartele financiare trebuie transmise atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic (pentru a testa, verifica, evalua și asigura eficiența sistemului informațional „Control financiar”), în viitor, având în vedere capacitățile sale, se preconizează că sistemul va îmbunătăți procesul de raportare și transparența finanțării partidelor politice (adică există posibilități de integrare a sistemului „Control financiar” cu alte registre de stat electronice). În plus, sistemul informațional va facilita activitatea organizațiilor societății civile în procesul de monitorizare, analiză și evaluare a finanțării partidelor politice (în cazul în care Comisia Electorală Centrală elimină toate lacunele identificate și raportate anterior de organizațiile societății civile).